Filum Pogonophora

Cuprinde un grup de circa 80 de specii de viermi marini bentali, tubicoli, asemanatoare cu vestimentiferele. Pogonoforele populeaza fundurile oceanice adânci, primele exemplare fiind colectate abia în 1914. Specii noi au fost descrise dupa 1950 pe masura ce studiile si cercetarile de oceanologie abisala au avansat.

Denumirea grupului vine de la numarul mare de tentacule situate anterior, tentacule care au rol atât în respiratie cât si în capturarea prazii, tentacule care au aspectul unei barbi.

Pogonoforele au dimensiuni variabile, de la 5,5 mm lungime si 0,1 mm diametru la 36 cm lungime si 0,8 mm diametru. Corpul pogonoforelor este de obicei depigmentat, albicios, translucid, prin transparenta observându-se sistemul circulator. Unele specii sunt de culoare rosie.

Morfologie externa

Corpul pogonoforelor este împartit în patru regiuni - protosoma, mezosoma, metasoma si opistosoma.

- Protosoma este zona cea mai scurta a corpului. Anterior, prezinta un lob cefalic si un numar mare de tentacule (1 - 200) prevazute pe fata interna cu pinule. Tentaculele sunt dispuse spiralat, circular sau în forma de potcoava. Intotdeauna pinulele sunt orientate spre spatiul delimitat între tentacule, pe unde sunt antrenate particulele de hrana (pogonoforele având ca juvenili regim microfag).

- Mezosoma este slab delimitata de protosoma. Dorsal, pe mezosoma sunt prezente doua creste longitudinale dispuse în V, cu unghiul orientat posterior. Aceste creste formeaza un organ denumit frenulum, care ajuta la fixarea animalului în tub.

- Metasoma; este zona cea mai lunga a corpului. Prezinta numeroase papile, mai numeroase anterior si din ce în ce mai rare spre opistosoma. Papilele sunt dispuse aproape metameric în partea anterioara de-o parte si de alta a unui sant ventral, amintind parapodele de la polichete. Pe papile se gasesc si cheti, relativ putini la numar.

- Opistosoma este foarte mica, în mod clar segmentata, pe fiecare segment existând cheti scurti, recurbati, care asigura fixarea în tub.

Organizatia interna

- Tegumentul este unistratificat, neciliat. La nivelul tegumentului exista numeroase glande cu secretie proteica, mucoasa, secretie care serveste la alcatuirea tubului. Musculatura formeaza cu tegumentul un sac musculo-cutaneu. Musculatura circulara este dispusa uniform pe circumferinta corpului în timp ce musculatura longitudinala este dezvoltata doar ventral, în doua benzi.

- Cavitatea interna a corpului este reprezentata de o singura vezicula celomica în protosoma si câte doua în mezosoma, metasoma si segmentele opistosomale.

- Tubul digestiv transformat în trofozom la adult. Hranirea se realizeaza în modul urmator: dupa ce la nivelul cavitatii delimitate de tentacule se acumuleaza material filtrat, animalul se retrage în tub, secreta fermenti digestivi, iar absorbtia nutrientilor se face tot la nivelul tentaculelor.

- Aparatul respirator este reprezentat de tentacule. Pinulele asigura în permanenta circulatia apei proaspete, astfel fiind favorizate schimburile gazoase.

- Aparatul excretor este alcatuit din doua nefridii situate anterior, în zona protosomei, porii excretorii fiind situati lateral.

- Sistemul circulator este închis, bine dezvoltat. Exista un vas sanguin dorsal si unul ventral, situate în mezenter si legate între ele prin vase circulare. Anterior, din vasul ventral pornesc vase care se distribuie la tentacule (vase tentaculare aferente). de aici, prin vase tentaculare eferente sângele este transportat în vasul dorsal. Intre proto si mezosoma, vasul ventral este musculos, asigurând pomparea sângelui. Trofozomul este de asemenea învelit într-un sinus sanguin.

- Sistemul nervos este primitiv, intraepitelial. La nivelul protosomei exista un inel nervos, diferentiat dorsal într-un “creier”. De pe inel pleaca nervi în tentacule, ca si un cordon nervos dorsal.

Organele de simt sunt relativ slab dezvoltate. Pe suprafata corpului, ca si la nivelul tentaculelor exista terminatii responsabile de sensibilitatea tactila.

- Sexele sunt separate, dimorfismul sexual fiind absent. Gonadele, perechi, sunt situate în metasoma. Cele doua ovare, voluminoase, sunt plasate anterior si suspendate de mezentere. Peretii posteriori se rup si ovulele cad în celom de unde vor fi eliminate la exterior prin celomoductele metasomei. Testiculele, tot perechi, sunt plasate posterior în metasoma. Celomoductele metasomei servesc si în acest caz ca gonoducte. Orificiile genitale - atât cele mascule cât si cele femele se deschid ventral. Spermatozoizii sunt organizati în spermatofori, fiecare spermatofor prezentând câte un filament lung.

Ecologie. Pogonoforele sunt animale marine abisale, bentale. Au fost colectate pe funduri de 3000 - 9600 m adâncime. Primele exemplare au fost colectate în nordul Pacificului, iar ulterior au fost semnalate pogonofore în zona Malaeziei, în Oceanul Atlantic de Nord, Oceanul Arctic.

Sistematica. Pogonoforele se împart în doua ordine - Athecanephria (ce include doua familii - Oligobrachiidae si Siboglinidae) si Thecanephria (ce include patru familii – Polybrachiidae, Sclerolinidae, Lamellisabellidae, Spirobrachiidae). Ca reprezentanti ai acestui grup citam pe Siboglinum caullerey, Lamellisabela zachsi.